imagini din Slatina
Istoric

Cercetările arheologice au demonstrat existenţa unei aşezări umane pe vechea vatră a oraşului, aparţinând culturii de prund . Relevante sunt rezultatele cercetărilor mai recente constând în resturi ceramice din cultura Vădastra şi Coţofeni. Totodată, zona a fost locuită şi de triburile geto-dacice din ramura acilor, având rezidenţa la Acidava, pe malul drept al Oltului, pe Limesul Alutan. Pe raza municipiului Slatina s-au descoperit unelte agricole din fier, ceramică romană de lux (terra sigillata) şi comună, tezaure monetare. Două aşezări romane au fost identificate la Slatina, în punctul Strehareţi şi în cartierul Cireaşov. Atestarea materială a locuirii acestui areal este mai slabă pentru secolele IV-VII p.Ch., însă pentru secolele VIII-XIII există dovezi de locuire, unele aparţinând Culturii Dridu şi Vădastra, iar altele purtând urmele migraţiilor pecenegilor, cumanilor şi tătarilor.

Slatina a fost pentru prima dată atestată documentar în epoca medievală, la 20 ianuarie 1368 printr-un act oficial: Vladislav I Vlaicu (1364-1377) acorda scutire de vamă la Slatina tuturor negustorilor braşoveni.

În iunie 1522, la Slatina, Radu de la Afumaţi îi învinge pe turcii otomani.

În timpul domniei lui Vlad Vintilă (1532-1535) este emis un act care menţionează cetatea de scaun Slatina

Mihai Viteazul ia măsuri pentru restaurarea mănăstirii Clocociov, de la Slatina, ca răsplată pentru serviciile aduse de populaţie în demersurile sale politice.

În epoca modernă, Slatina a trăit din plin Revoluţia de la 1821. Aici, Tudor s-a întâlnit cu căpetenia de haiduci Iancu Jianu. Momentul politic a imprimat în zonă stilul arhitectural Tudor .

Slătinenii s-au implicat activ în evenimentele politice care au urmat: Revoluţia de la 1848, Unirea Moldovei cu ţara Românească din 24 ianuarie 1859, Războiul de independenţă 1877, Răscoala ţărănească de la 1907, Unirea Principatelor din 1918, Primul şi Al Doilea Război Mondial.

Prezentare geografică

Geografic vorbind, municipiului Slatina este poziţionat pe un culoar larg, bine conturat şi delimitat, în zona de contact dintre Piemontul Getic şi Câmpia Olteniei. De fapt, aşezarea geografică a municipiului Slatina, sub aspect morfologic, se limitează sectorului de vale a râului Olt cu dezvoltarea pe dreapta a acestuia şi se delimitează la nord cu prelungirile sudice ale marii unităţi cunoscută în literatura de specialitate podişul Piemontul Getic şi anume, prin subdiviziunile acestuia de est prin Dealurile Olteţului, la nord Platforma Cotmeana, la vest parte din Câmpia Boianului. La sud sectorul de vale este delimitat de subdiviziunea Câmpiei Romanaţiului cu contact pe malul stând al râului Olt cu Câmpia Boianului. Municipiul Slatina este situat în zona de nord a judeţului Olt, în partea de vest a Munteniei, pe Valea Râului Olt, pe ultimele coline ale Platformei Cotmeana (subdiviziune a Piemontului Getic), la contactul ei cu Câmpia Slatinei. Oraşul se circumscrie ca unitate fizico-geografică la extremitatea sud-vestică a Platformei Cotmeana.

Din punct de vedere altimetric, oraşul este dispus între 160-175 m şi 110-112m. Văile care străbat Municipiul Slatina de la nord-est la sud-est sunt: Strehareţ, Sopot, Clocociov şi Milcov (Urlătoarea). Ele au caracter permanent, fiind alimentate din izvoare situate la baza teraselor şi din precipitaţii.

Skip to content